Balcic - note de călătorie

Excursia până în Bulgaria, în special la Balcic, a durat o singură zi. De fapt 10 ore.

Eram deja pe litoral, așa că ne-a fost mai ușor să organizăm o excursie de o zi.

Ne-am adunat 16 oameni, am plătit un șofer cu un microbuz și, într-o zi de octombrie, care se anunța frumoasă, ne-am îmbarcat la 7 dimineața și am pornit spre sud, către Mangalia apoi către Vama Veche.

Drumul până la vama cu bulgarii și dincolo până la primul popas important, la Varna, a fost cam monoton, cu același peisaj de câmpie nesfârșită întrerupt uneori de pâlcuri cu mori eoliene.

La Varna am stat aproximativ două ore în care am vizitat Catedrala Adormirea Maicii Domnului de unde ne-am cumpărat mici obiecte de cult și ne-am plimbat prin jur.

Am pornit apoi spre Nisipurile de Aur unde era pustiu dar era frumos și așa pentru că marea ne aștepta cu valurile ei liniștite.
Nu prea era timp să admirăm marea, pe care aveam să o mai vedem la Balcic, așa că ne-am continuat drumul spre obiectivul principal al excursiei noastre și anume vizitarea Castelului de la Balcic.

Acolo am ajuns pe la ora 13. Strada care cobora către poarta Castelului era plină de turiști care își cumpărau suveniruri de la tarabele așezate una lângă alta pe ambele trotuare. 

După ce am intrat pe domeniul Castelului am luat-o încet, la pas, să admirăm tot ce apărea în calea noastră.

Ne simțeam cumva în două vremuri, una prezentă în care urcam spre Castel pe serpentine cu terase pline de flori, pergole și vase ornamentale și altă vreme, din trecut, când, pe aceleași trepte, pășeau alți oameni, Regina Maria, oaspeții ei și personalul Castelului.

Din 1913 până în 1940 Balcicul a aparținut României iar Castelul, Minaretul și Grădina Botanică s-au construit în perioada anilor 1925 până în 1930, cu amenajări și extinderi până în 1936.

Aveam sentimentul unei întoarceri în timp cu 80 de ani și mai mult în care călcam pe pământul nostru. 

Eram tăcuți cu toții. Și triști. 

Am continuat să mergem spre Castel care ne-a întâmpinat cu camere răcoroase, cu mobilă masivă cu intarsii, cu policioare pentru obiecte decorative și, pe un perete alb, cu portretul Reginei Maria care se uita către noi.

Am vizitat și Grădina splendidă de pe domeniu, vizită care ne-a făcut bine pentru că ne-a adus în priviri frumusețea florilor.

Odată cu ieșirea de pe domeniul Castelului, excursia noastră se apropia de sfârșit.

Am trăit câteva ore minunate, cu tristeți și bucurii, într-un loc îndepărtat, dar care rămân pentru totdeauna în inimile noastre.


 Fotografii personale

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nostalgii de duminică

Călător printre iluzii

PhotoMirage - program de animat imagini