Postări

Se afișează postări din august, 2026

Paris - note de călătorie

Imagine
Champs-Élysées, Paris, Magazin de bijuterii de lux - Cartier Pentru cine nu suportă zborul cu avionul sau are interdicție de la medic, la Paris tot se poate ajunge cu mașina sau autocarul. Dar se ajunge mai greu pentru că trebuie să treci prin mai multe țări și să înnoptezi la hoteluri. Ăsta ar fi un avantaj, pentru că vizitezi mai multe locuri. Mai trebuie să te înarmezi cu răbdare și atunci călătoria va fi plăcută. Prima zi din excursia noastră de mai multe zile am petrecut-o, ca de obicei, cu traversarea țării până la Nădlac, trecerea frontierei în Ungaria și cazarea, de această dată, la Györ, un oraș din nord-vest, aproape de Austria, unde urma să plecăm a doua zi. Ne-am dat ceasurile cu o oră înapoi și mi-am notat, pe mai departe, acea oră în carnetul meu de notițe. A doua zi am plecat spre Viena la ora 8.00 și am ajuns acolo la 9.40.  Despre vizita la Viena am scris cu altă ocazie așa că mă voi ocupa puțin de  Salzburg, unde am ajuns la ora 16.00.  Salzburg este un ...

Eu și marea - o iubire eternă?

Imagine
Să văd valurile cum vin spre mine!! Eu sunt un fir de nisip, o picătură - și nici atât - spre care vine o mare întinsă, unită cu cerul în depărtări! Să-i văd măreția, să-i simt mirosul sărat, să-i aud misterul din adâncuri, să mă prindă în mrejele ei - asta vrea?    De ce nu mă ia să mă ducă în largul ei? Nu-i sunt de trebuință! Locul meu este pe margine, să o admir - dacă vreau, să o iubesc - dacă pot. Îi este indiferent ce fac, ea este prea mare, prea veche față de oameni, numai soarele, luna și vântul își fac poteci spre inima ei.     Mie îmi lasă doar nisipul, scoicile și algele, să mă joc printre ele desculță. Mai aud țipetele pescărușilor în zbor.  Seara, mai sunt și stelele, milioanele de stele. Dacă le iubesc toate acestea? Nu sunt sigură!  Nu sunt sigură că pot iubi eternitatea.  Dar sunt sigură că mi-e bine cu marea, cu valurile ei care bat țărmul în ritm egal, cu mirosul de pește și sare care îmi umple nările fremătânde, cu nisipul mătă...

O lume dispărută

Imagine
Strada Barbu Văcărescu ... Mii de insecte roiau în jurul luminii gălbui de la stâlpii de iluminat așezați de o parte și de alta a străzii, amestecați printre duzii cu dude albe și negre și câțiva stejari seculari. Totul era în armonie cu casele perechi, cu parter și, unele și cu etaj.  Nu bănuia nimeni că, o stradă pe care îți făcea plăcere să mergi, va deveni inestetică și neechilibrată arhitectural, cu trei blocuri masive pe o parte - pe care aparatul foto a refuzat să o arate, cu stâlpii de câțiva stânjeni pe mijloc, de două ori înălțimea caselor de pe partea cealaltă și cu mașini printre care trebuie să te strecori. Strada era mai îngustă iar mașinile, câte erau, trei sau patru se țineau în curți.   Trotuarele erau pentru pietoni și, uneori, pentru jocurile noastre. Nu aveam spații de joacă, Parcul Circului fiind prea departe ca să ne supravegheze părinții. Strada era foarte curată, nu se arunca nicio hârtie pe jos și se făcea și curat, în fiecare zi, cu mături din nuiele....

PhotoMirage - program de animat imagini

Imagine
Programul PhotoMirage este un program de animație a imaginilor fixe . Animația se face cu precădere la partea fluidă a imaginilor, respectiv cascade, arteziene, ape curgătoare, mări sau oceane, aburi, flăcări, nori, dar și frunze, petale de flori sau chiar roți de agrement. Acest program poate substitui cu succes lipsa unui videoclip. O fotografie, din oricare zonă a pământului care conține elementele amintite mai sus, poate prinde viață și poate să te încânte mai mult decât o imagine statică.  Eu am făcut sute de astfel  de videoclipuri dar, pentru a avea acces complet la acest program trebuie cumpărat.  Nu costă mult și este mai bine să îl cumperi decât să te abonezi. Un abonament nu este sigur, poți să fii taxat de mai multe ori pe lună, fără să fii avertizat - am avut această experiență neplăcută cu o aplicație. Pentru cine este interesat de programul PhotoMirage am să explic pas cu pas cum se folosește, cu text și imagini, pe înțelesul tuturor. La sfârșit voi posta c...

Barja și pietroiul

Imagine
A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi fost nu s-ar fi povestit, o țară vestită pentru minunile care se întâmplau acolo. Ca acolo, la nimeni - se mai spunea când se stătea de taină pe lavița de la poartă sau, mă rog, în holul blocului. S-au dărâmat cartiere întregi peste noapte, s-au construit blocuri în trei schimburi, peste tot și prin lanurile de grâu, s-au mutat bisericile care erau la vedere, s-a făcut cea mai mare clădire civilă din lume, s-a plătit toată datoria externă după cinci ani în care populația a fost înfometată și a stat în cutiuțele de chibrituri ale blocurilor în frig și pe întuneric și, ca o consecință firească, dar prestabilită, a frigului și întunericului s-au procreat mai mulți copii - ceea ce se și dorea de clasa conducătoare care punea securitatea să urmărească fiecare avort. Până și împușcarea "împușcaților" a fost tot unică în Europa și moartea celor 1100 de eroi de pe baricadele revoluției și incinerarea celor 40 de cadavre de la Timișoara și ap...

Nostalgii de duminică

Imagine
Calea Dorobanților      Să mă trezesc devreme...    Să am lucruri curate așezate pe       pat...    Să mă îmbrac, cu inima  bătându-mi repede...    Să o admir pe mama în taiorul ei   negru de gabardină...Ce frumoasă   e!... Să încuiem ușa...Tata mai doarme și, până venim noi, va cânta la vioară... Să plecăm, odată!... Să alerg, un du-te vino, pe strada Polonă, însorită, până la poarta deschisă larg a bisericii... Să intrăm pe aleea cu pietriș străjuită de o parte și de alta de tufe cu trandafiri parfumați... Să intrăm în biserica înțesată de lume... Să ascult, doar, slujba preotului Ionescu Gafton, fără să-l văd... Să ne așteptăm rândul pentru miruit...  Să mă bucur când îmi vine rândul ca să-l văd pe părinte care mă mângâie pe cap... Să ascult ce-și spun cunoscuții între ei... Să ne întoarcem acasă pentru masa de prânz... Să ne odihnim o oră, două... Să ne ducem după amiază la madam Olaru, un...

Veneția - note de călătorie

Imagine
Panoramă, Veneția  Ora 7.35 - plecare de la hotelul din Padova spre Veneția.   Dar până la Padova, de unde începe povestirea mea, am trecut prin mai multe țări, capitale, munți și câmpii. În prima zi a excursiei noastre - care avea să dureze 13 zile - am traversat țara, am ajuns la Nădlac, am trecut frontiera România-Ungaria și am ajuns la ora 19 la Budapesta, la hotel. În ziua a doua, la 7.15, am plecat de la hotelul din Budapesta spre Viena. La ora 9.00 am făcut o oprire la Bratislava unde am admirat Dunărea care avea tras la mal un vas de călători. Dunărea la Bratislava Nu am stat mult acolo pentru că trebuia să ajungem la Viena. La ora 11.00 am intrat în Austria iar la 11.50 am intrat în Viena. O oră și jumătate am avut la dispoziție să vedem centrul Vienei.    Statuia Împărătesei Maria Tereza Am vizitat Ringul vienez, statui,    Palatul Hofburg, Catedrala            Sfântul Ștefan cu celebrul        ...