Barja și pietroiul


A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi fost nu s-ar fi povestit, o țară vestită pentru minunile care se întâmplau acolo. Ca acolo, la nimeni - se mai spunea când se stătea de taină pe lavița de la poartă sau, mă rog, în holul blocului.

S-au dărâmat cartiere întregi peste noapte, s-au construit blocuri în trei schimburi, peste tot și prin lanurile de grâu, s-au mutat bisericile care erau la vedere, s-a făcut cea mai mare clădire civilă din lume, s-a plătit toată datoria externă după cinci ani în care populația a fost înfometată și a stat în cutiuțele de chibrituri ale blocurilor în frig și pe întuneric și, ca o consecință firească, dar prestabilită, a frigului și întunericului s-au procreat mai mulți copii - ceea ce se și dorea de clasa conducătoare care punea securitatea să urmărească fiecare avort.

Până și împușcarea "împușcaților" a fost tot unică în Europa și moartea celor 1100 de eroi de pe baricadele revoluției și incinerarea celor 40 de cadavre de la Timișoara și apoi aruncarea cenușii lor la canal și venirea minerilor cu bâte și lanțuri în București ca să facă ordine și distrugerea fabricilor sau a altor clădiri într-un mod barbar și haotic și multe altele care au dat peste cap viața oamenilor porniți în bejanie prin alte țări cu mai puține <<minuni>>.

Una dintre minuni se întâmplă chiar acum, când trei epoci diferite își dau întâlnire pe o apă curgătoare în cursul mijlociu spre inferior.

Pietroiul, se știe, vine din epoca de piatră, barja din evul mediu întârziat iar centrala nucleară e chiar contemporană cu noi, dar face figuri, adică e complicată. Când trebuie răcită dacă nucleul e încins, când trebuie încălzită ca să ilumineze țara.

Dacă ar lumina și pe conducătorii ei nu ar mai trebui să se apeleze la timpurile străvechi și să se lucreze tot ca atunci, cu mijloace rudimentare și cu efect doar pentru cinci zile. După ce trec cele cinci zile ce se va întâmpla?! 

Se va trece la epoca hominizilor, care erau mai robuști decât oamenii de acum, pirpirii și poate vor avea puteri miraculoase să devieze cursul apei prin alte mijloace.

Pentru că se caută soluții înapoi nu înainte. De multă vreme lucrările publice nu s-au făcut cu viziune. Această Centrală nucleară de la Cernavodă trebuia protejată cu o construcție fixă nu cu barje suprapuse; ce dacă Dunărea își modifica puțin albia, trebuia să se prevadă secetele repetate, de ani de zile avem secete și vara, prin lipsa ploilor și iarna, prin lipsa zăpezilor de altădată.

Drumurile publice, instalațiile și pasajele subterane, podurile, terasamentele, casele a trebuit să se refacă mereu, să se spargă ca să se mai repare ceva, tot dintr-o cârpăceală în alta.

Podul Basarab

 

 

 

   Podul Basarab este un exemplu de construcție publică în care s-au investit aproximativ 240 de milioane de euro și care, după câțiva ani de funcționare, a intrat în reparații capitale - care reparații costă și ele enorm. 

  

Intersecție Bd.Gh.Șincai cu D.Cantemir

   

Despre inundațiile care se fac după o oră de ploaie torențială la intersecția Bulevardului Gh.Șincai cu Bulevardul Dimitrie Cantemir, la intrarea în parcul Tineretului, se tot povestește la televizor de zeci de ani. Se dă vina pe tuburile vechi din subteran. Schimbați-le, oameni buni! Trebuie să vezi mereu lumea cu pantofii în mână, înotând cu picioarele goale prin apa cu nămol sau cu cioburi de sticlă ca să ajungă la casele lor.

Același lucru la Pasajul Unirii, Obor sau Victoriei.

La unele clădiri gigantice se fac transformări de-a dreptul hidoase, se taie pe jumătate, dar nu din etaje ci pe verticală, cum este clădirea fostului sediu Bancorex de pe Calea Victoriei, lângă CEC. 

O trecere în revistă a tuturor lucrărilor publice care sunt făcute cu minte puțină dar cu bani mulți ar ocupa o listă prea mare.

Le-aș recomanda celor care conduc destinele acestei țări, în care se întâmplă tot felul de minuni, să citească povestea "Prostia omenească" de Ion Creangă.

...Și-am încălecat pe-o șa....  

 

  Articol și imagini de Lilly  SaCra 

pentru Condeiul Seniorului


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nostalgii de duminică

Călător printre iluzii

PhotoMirage - program de animat imagini